Dupa cum au explicat autorii studiului, diferentele observate in
creierul nou-nascutilor reflecta dupa toate probabilitatile
transformarile circumvolutiunilor cerebrale: si tocmai de
organizarea interna a creierului depind in buna masura capacitatile
cognitive. „La fiintele umane moderne, conexiunile intre diferite
regiuni cerebrale, stabilite in primii ani de viata, sunt
importante atat pentru functiile sociale de ordin superior, cat si
cele emotionale si de comunicare”, a comentat Gunz, precizand ca,
din acest motiv este improbabil ca neanderthalienii sa fi perceput lumea asa cum o
percepem noi.
Pana acum, diferentele cognitive intre Homo sapiens si
Neanderthal au facut obiectul unor dispute aprinse intre oamenii de
stiinta, multi sustinand existenta unor afinitati puternice tocmai
in baza dimensiunilor asemanatoare ale cutiilor craniene. Forma
alungita a cutiei craniene nu s-a schimbat mult in decursul celor
doua milioane de ani ale evolutiei umane, in pofida unei cresteri
semnificative a volumului endocranian si este tocmai cutia craniana
globulara a omului modern cea care distinge specia noastra de altele similare.
„Caracteristica forma globulara a craniului fiintelor umane
adulte este rezultatul unei faze precoce a dezvoltarii, care pare a
fi absenta la neanderthalieni”, a adaugat Gunz.
Sursa: Le Scienze